Mărțișorul în Balcani. Nume, semnificații și tradiții

Mărțișorul, podoaba însoțită de un șnur format din două fire de ață, unul alb și unul roșu, are semnificăție comună în toate țările în care el există, și anume albul este puterea masculină, longevitatea, în timp ce roşul reprezintă spiritul feminin, fertilitatea.

Este un fel de amuletă, lucrată manual, și purtată aproape întreaga lună martie. Este, fără echivoc, asociat sosirii primăverii.

Am fost foarte curioasă să văd unde mai există Mărțișorul și cât de diferite sunt obiceiurile legate de acest simbol al reînnoirii. În principiu, am constatat că în țările din această zonă, cum ar fi România, Bulgaria, Macedonia, Albania, Grecia și Moldova, datorită contactelor culturale, există acest obicei al întâmpinării primăverii, al reînnoirii, al curățeniei, al pregătirii pentru o nouă etapă, plină de bogăție, fertilitate sau cum am spune astăzi, un fel de detoxifiere totală pentru a fi pregătiți să o luăm de la capăt. 🙂

♣ Martenitsa – Bulgaria
La vecinii noștri bulgari se numește Martenitsa (мартеница), denumire care provine de la Baba Marta (Баба Марта) o bătrână urâcioasă și capricioasă, un fel de Baba Dochia de-a noastră. Se spune că bulgarii fac o curățenie generală la sfârșitul lunii februarie, ca să le viziteze casele Marta. Dacă nu au casele curate, atunci Baba Marta nu se arată deloc. Dacă de 1 martie iese soarele înseamnă că ea zâmbește.
Martenitsa, podoaba care-i protejează de furia Babei Marta, este făcută din lână roșie și albă sub forma unor păpuși. Păpușa albă este un bărbat care se numește Pizho, iar păpușa roșie este o femeie numită Penda. Cele două culori semnifică nu doar puritate și fertilitate, ci și echilibrul, bălanța în toate lucrurile din viață noastră.
Martenitzele se dau în dar celor dragi, atât femei, cât și bărbați, și niciodată nu se face sau se cumpără pentru sine. Se poartă la mână sau la gulerul hainei până înfloresc pomii și apoi se atârnă în ei. Nu se aruncă niciodată. În anumite regiuni din Bulgaria, fetele nemăritate partă Mărţişorul/Martenitsa în partea stângă a rochiei, în vreme ce fetele bătrâne îl poartă pe degetul mic al mâinii stângi, iar bărbaţii căsătoriţi poartă martenitsa la şoseta dreaptă.

♣ Martis – Grecia
Se spune că în Grecia Antică, Martis (μάρτης) era purtată în timpul ceremoniilor de inițiere de către participanți, în jurul încheieturii mâinii drepte și a gleznei de la piciorul stâng. Pe timpul ceremoniilor, tinerele decorau statuile din Atena cu aceste Martis, iar apoi le strângeau, le spălau la rău și le îngropau, iar primăvara următoare le scoteau, le spălau și le foloseau iar. Martis erau transmise în familie, de la o generație la alta.
Astăzi, Martis sunt oferite numai copiilor, sub formă de brățări ce se poartă la mâini, din fire albe și roșii din lână, mătase sau bumbac. Acestea au rolul de a ocroti copiii de toate cele rele, boli, deochi, necazuri. Se poartă până la prima rândunică, apoi se agață în trandafiri, pentru că acestea să folosească firele pentru a-și construi cuibul.

♣ Verore – Albania
La albanezi, obiceiul începe cu ultima seară din februarie când se aprind focurile. Oamenii sar peste aceste focuri și își pun dorințe. De principiu, toate sunt legate de abundența recoltelor. Apoi, pe 1 martie, în comunitatea creștin ortodoxă se poartă brățările numite Verore, formate din două fire răsucite alb-roșu. În unele zone, se poartă și ca inele, în altele se pun și la picior. În momentul în care se pune pe mâna copilului mărțișorul/verorele se spune ceva sub formă unui descântec: „Fie ca Luka să treacă, iar Miodrag să se împiedice!” (vezi originalul „May Doneli cross over, may Beni stumble down!”). Unii creștini ortodocși îl poartă până la 25 martie, alții, până când văd prima rândunică. Le atârnă în pomi pentru ca rândunicile să le folosească la construcția cuiburilor, la fel ca la greci.
Comunitatea musulmană poartă aceste brățări numite Verore din seara de dinainte de 14 martie, când este Festivalul Verii (Dita e Verës), și o scot pe 25 martie.

♣ Martinka – Macedonia
Brățările din fire alb și roșu poartă numele de Martinka (мартинки) în Macedonia de Nord. Acestea sunt purtate până când este văzută prima barză. Potrivit tradițiilor populare locale, atunci trebuie luate și legate de un copac, după ce și-au pus o dorință.

♣ Mărțișor – Republica Moldova
În Moldova, Mărțișorul are același simbol și arată la fel ca și cel din România. Aici, există obiceiul ca mărţişoarele să fie oferite de fete băieţilor, de 1 martie, pentru ca pe 8 martie băieţii să fie cei care oferă mărțișoare fetelor. Împreună cu mărțișorul există tradiţia de a se oferi și buchete de flori timpurii de primăvară, de obicei ghiocei. Arheologii au descoperit în Republica Moldova obiecte cu o vechime de mii de ani care pot fi considerate mărțișoare. Ele au forma unor mici pietre de râu, vopsite în alb și roșu, înșirate pe ață, pentru a fi purtate la gât.


Astăzi, în Moldova ca și în România, marțișoarele s-au transformat în adevărate bijuterii pe care doamnele și domnișoarele le poartă toată luna martie, sub forma brățărilor sau broșelor.

UNESCO recunoaște și protejează obiceiurile străvechi de 1 Martie

Macedonia, Bulgaria, România și Moldova au solicitat toate, prin intermediul unei cereri în 2013, că tradiția comună asociată zilei de 1 Martie să fie recunoscută de către UNESCO ca moștenire culturală imaterială. În cerere se explică și ce înseamnă această tradiție, adică o „practică principală ce constă în realizarea, oferirea și purtarea unui fir roșu și alb, care este apoi dezlegat atunci când este văzut primul copac înflorit, rândunică sau barză.”
În 6 decembrie 2017, UNESCO a aprobat cererea și a inclus această tradiție în patrimoniul cultural mondial.

sursa info: globalvoices.org, regjistritkj.al, ich.unesco.org, universal-translation-services.com, theculturetrip.com/

sursa foto: littlepassports.com, greekroots.shop, stiri.md

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.