Brancusi si muzele lui

Un artist impecabil, genial, fara egal. Uneltele sale deveneau baghete magice

si transformau materialul brut in opere desavarsite. Lua povestea, o framanta mai intai cu mintea, apoi cu sufletul si in final cu mainile. O iubire, o pasiune, o durere, un dor sau o incantare, fiecareia ii dadea un chip astfel incat, noi, muritorii, sa pricepem ceva, putin macar, din nemarginirea talentului sau.
A admirat, a iubit cum a stiut el mai bine femeia, a tinut-o aproape sau a izgonit-o. Asa a ales el sa traiasca, iar femeia care pasea in universul romanesc recreat de Brancusi in atelierul sau din Montparnasse, cu covoare oltenesti, lavita si tuci pentru mamaliga, se transforma fascinata de acest “Prince Paysan”, cum il numeau francezii.

Operele Domnisoara Pogany, Madame L.R., Printesa X sau Eileen Lane sunt cunoscute in lumea-ntreaga, dar cine au fost femeile care l-au inspirat pe artist?

Domnisoara Margit Pogany

Brancusi si pictorita maghiara s-au cunoscut in 1909. Ea avea 31 de ani, el 34. Margit Pogany i-a fost model, iar sculptorul a numit-o “ibovnica nemuritoare”. Tanara Margit s-a iubit nebuneste cu Brancusi si dupa razboi, unguroaica a emigrat in Australia unde timp de 30 de ani a tinut o corespondenta superba cu artistul, iar pasiunea din tinerete s-a transformat intr-o prietenie epistolara de exceptie. Margit Pogany a consemnat si impresia pe care a avut-o in momentul in care a vazut sculptura in atelierul lui Brancusi: “Am realizat ca eram chiar eu, desi capul nu avea niciuna din trasaturile mele. Era tot numai ochi. Insa, privind inspre Brancusi, am observat ca ma privea pe furis, in timp ce vorbea cu prietenii mei. I-a facut o enorma placere sa constate ca am reusit sa ma recunosc.” Pictorita i-a fost muza pentru mai multe busturi, insa succesul fabulos vine dupa expunerea Domnisoarei Pogany la New York, in 1913.

Eileen Lane, irlandeza plina de prejudecati

Americanca cu origini irlandeze, rigida in gandire si plina de prejudecati, se indragosteste nebuneste de artist, insa nu poate sa treaca de gura lumii. Cum diferenta de varsta dintre ei o macina, Brancusi o aduce in Romania si o prezinta tuturor ca fiind fiica sa, desi toti apropiatii stiau cu exactitate cine era. O duce la Hobita, o imbraca in haine gorjene, ii face paine in test si berbecut la groapa cu jar, beau tuica din pahare de lut si merg cu picioarele goale prin tarana satului. Cu toate acestea, Brancusi nu intentiona sa o ia de nevasta, asa ca, la scurt timp dupa ce se reintorc la Paris, cei doi se despart. Eileen Lane il inspira pe artist si creeaza o sculputura ce ii poarta numele. Mai intai in 1923 i-a cioplit chipul in piatra alba si l-a pastrat toata viata in atelierul sau, apoi in 1927 in onix negru. Aceasta opera se va pastra dupa 1930 in colectia inspiratoarei de neuitat Eileen Lane.

Printesa Marie Bonaparte si scandalul provocat de sculptura Printesa X

Printesa cu radacini celebre si mostenitoarea unei averi fabuloase, i-a trecut pragul atelierului tot pentru a-i fi model. Marie Bonaparte era cunoscuta in anturajul sau pentru pasiunea privind psihanaliza si ca ar fi fost obsedata de orice era relationat de obtinerea orgasmului. Casatorita cu Printul George al Greciei si Danemarcei, i-a fost muza pentru Printesa X, sculptura ce a provocat un imens scandal in 1919, cand a fost expusa in Grand Palais. Considerata o lucrare pornografica pentru asemanarea ei cu un falus, Brancusi a fost obligat sa o retraga din expozitie. Intr-o discutie cu ziaristul Roger Devigne de la revista “L’ere nouvelle” in 1920, artistul explica faptul ca a lucrat la aceasta opera timp de 5 ani si ca a vrut sa sintetizeze esenta eului feminin, sa lase materia sa vorbeasca in locul cuvintelor.

Ma opresc la acestea trei, chiar daca inspiratiile artistului au fost multe. Le mentionez pe scurt aici pe Léonie Ricou, una dintre cele mai mondene personaje din Parisul Belle Epoque, proprietara unui salon de arte din inima Montparnasse-ului, iar sculptura Madame L.R. este lucrarea inspirata de aceasta. Baronesa Renée Irana Frachon era o colectionara de arta, iar opera Baronesa R.F. este lucrarea inspirata de povestea de dragoste dintre Brancusi si madame Frachon si este incadrata in seria „Muzelor adormite”. Nancy Cunnard a fost o scriitoare nonconformista, care a militat impotriva rasismului si fascismului, iar reprezentarile ei sunt Jeune Fille Sophistiquée si Negresa blonda.

Lista nu ar fi completa fara Maria Tanase, pe vremea cand ea avea numai 25 de ani, iar Brancusi, 64, si de vocea careia era fascinat, asa cum insusi sculptorul recunostea: “Cand te ascult cum le zici, Marie, as fi în stare sa daltuiesc pentru fiecare cantec de-al nostru o Pasare Maiastra!”. Admiratia a fost reciproca. Se spune ca atunci cand l-a cunoscut pe Brancusi, Maria Tanase era atat de entuziasmata incat a uitat complet de recitalul pe care trebuia sa-l sustina si nu a mai iesit din atelierul artistului doua zile si doua nopti.