Stam unul langa celalalt, pe malul lacului, umar langa umar si privim in departare. Luciul apei danseaza sub soarele puternic si razele lui se reflecta in ochii nostri. Vantul adie, aproape imperceptibil, indeajuns insa cat sa-l simtim cum ne mangaie pielea infierbantata.
Imi cobor privirea catre mana ta, care se sprijina in iarba proaspata. Te ating cu varful degetelor si mi le intrepatrund cu ale tale. Ce evantai minunat! Sentimente amestecate, durere si dorinta, alb si negru, zambete si lacrimi, promisiuni si dezamagiri, lumini si umbre se intrepatrund ca intr-o tesatura.
Mainile tale…of, mainile tale.
M-au masurat de atatea ori, m-au mangaiat, mi-au sters lacrimi, m-au strans si mi-au dat drumul.
Ce ironie! Cand mi-au drumul am simtit durerea, acea durere similara unei rani adanci, care sangereaza, putin cate putin, in fiecare zi.
Oare vor ramane asa, incrucisate, in toate vietile noastre viitoare?
Stam unul langa altul, dar atat de departe suntem unul de celalalt. Gandesc haotic, ca intr-o nebunie frumoasa, o nebunie dulce, care ne otraveste, putin cate putin, pe amandoi. 
Sunt dependenta de starea aceasta, de tine, de mainile tale. Ne stragem mainile intr-una singura, ca intr-o impotrivire strasnica in fata destinului nedrept. Stim ca trebuie sa le despartim, dar ne este greu. Oricat ne-am impotrivi, viata a ales altfel si tot ce ni se intampla e ca o pedeapsa a atator greseli. Stim asta, dar nu vrem sa acceptam, sub nicio forma, niciodata.
In ochii tai clari se oglindeste durerea amandurora si toata nelinistea sufletelor noastre. O lacrima-mi scapa, in ciuda faptului ca am facut imposibilul sa nu se intample acest lucru. Nu as fi vrut sa vezi cum, intr-o secunda, frumusetea imi dispare.
Linistea locului contrasteaza cu valtoarea din noi. O furtuna ascunsa sub pielea asta care a simtit atatea. Te ridici si, incet-incet, imi eliberezi mana.
Te indepartezi, fara sa te uiti inapoi, fara sa imi saruti buzele, fara sa-mi vezi chipul impietrit. Ma lasi acolo, singura, in adierea vantului, cu mainile goale.
Raman neputincioasa, pe malul lacului…fara tine.
…
