O poveste despre placinte “cu poale-n brau”

Vineri, bunica mea a suferit o interventie chirurgicala. Desi era programata de mai bine de o luna si nu a fost una prea complicata, am stat cu sufletul la gura pana i-am auzit vocea si m-am asigurat ca este in regula. Era totusi o interventie chirurgicala la o femeie in “etate”, cum ar spune ea, deci care are si alte probleme de sanatate. A fost, cred, mai mult pentru mine greu decat pentru ea, dar nu am lasat sa simta asta. Ei, fiindca mi-e tare dor de ea si pana o sa vina la mine sa imi gateasca ceva gustos, cum numai mainile si inima ei stiu, am rasfoit cartea ei de bucate si mi-am ales de acolo o reteta de Placinte “cu poale-n brau”, pe numele ei.
Cartea este foarte veche. Am crescut cu ea si cand am plecat de acasa, am luat-o cu mine. Are paginile ingalbenite de trecerea anilor. As vrea sa va spun autorul, titlul exact si editura, dar credeti-ma nu le stiu. Cartea nu mai are coperti, nici nu imi amintesc daca a avut vreodata si incepe la pagina 71 si se termina la 248, dar o pastrez ca si cum e cea mai importanta carte a mea din biblioteca.
Iata, asadar, reteta de Placinte “cu poale-n brau” din carte si cum am gatit-o eu, pas cu pas. Cu siguranta nu e la fel de gustoasa ca si cand ar gati-o ea, dar, credeti-ma, m-am straduit si mi-a placut. 🙂
Inainte de orice, trebuie sa stiti ca reteta e aceeasi ca la Branzoaice, doar ca diferenta consta in modalitatea in care acestea sunt impaturite. Exact ca niste poale ce se ridica si se prind in brau. Daca ati citit cartea Bucate, vinuri si obiceiuri romanesti a lui Radu Anton Roman, la capitolul Dansa, Moldova vocalelor de zahar, isi aminteste cum tragea cu ochiul la pulpele femeilor ce spalau rufele la rau, iar ideea unei placinte „Poale-n brau“ nu putea sa-i dea “decat vise fierbinti si insomnii active.”
Pe mine aceste placinte ma duc cu gandul doar la copilaria si adolescenta mea frumoasa si fericita.

Ingrediente pentru aluat:
500 g faina
125 g zahar
50 g unt
1/4 pahar ulei
2 oua
lapte sau apa cat trebuie (eu am folosit 250 ml lapte cald)
25 g drojdie

Ingrediente pentru umplutura:
200 g branza de oi
75 g zahar
1 ou

Se face un aluat ca de cozonac cu ingredientele indicate mai sus si se lasa sa creasca. Pe de alta parte, se freaca bine branza cu ouale si zaharul. Cand aluatul a crescut , se intinde o foaie, se taie patrate, se pune o lingurita de umplutura la mijloc , apoi se aduc colturile la mijloc, apoi celelalte patru colturi care s-au format, tot la mijloc, apasand putin, ca sa se lipeasca. Se lasa sa creasca putin, apoi se ung cu ou si se coc in tava la cuptor.

Cam asta ar fi reteta originala. Mai adaug doar, ca mai intai am facut maiaua, amestecand bine laptele cald, drojdia, 2 lingurite de zahar si o lingura cu varf cu faina si am lasat-o 15 minute. Ea creste, si creste, exact ca Fat-Frumos. 🙂

Aluatul l-am framantat bine, bine, punand restul ingredientelor si maiaua si l-am lasat sa creasca aproximativ o ora, intr-un loc mai cald din bucatarie.

Dupa ce le-am umplut, inainte sa le pun in tava, am uns-o cu putin unt si le-am bagat la cuptor pentru aproximativ 30 de minute, la 180 de grade.

Cand le-am scos, le-am lasat sa se raceasca si abia apoi le-am pus pe farfurie si le-am pudrat cu zahar.

Cica s-ar manca cu miere de albine, daca e desert sau cu iaurt daca e gustare, insa eu le mananc asa, pur si simplu.

VoilĂ !

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

You may also like...

Leave a Reply