Pe o margine de stanca 
A ramas iubirea mea,
Sufletu-mi mai plange inca
Dupa ce-am fi putut avea.
M-ai lasat atunci acolo,
Si-ai plecat fara sa vezi
Inima-mi ca-i rupta-n doua,
Desi stiu ca nu ma crezi.
Cand s-a stins acea dorinta?
Cand s-a spulberat speranta?
Tu mai crezi ca-i cu putinta,
Sa alung nesiguranta?
Si-a plecat iubirea mea,
Si s-a dus dulcea dorinta.
Plang acum si lacrima
mi-e sprijin si mi-e credinta.
Inca astept acum pe stanca,
Sa te-ntorci iarasi la mine.
Si–n prapastia adanca,
Sa azvarl durerea-mi vine.
Si mi-e dor sa ma doresti,
Si mi-e dor sa ma atingi,
Sa revii, sa ma privesti,
Si in brate sa ma strangi.
…Tina Stana
