TweetAeroportul Fiumicino din Roma nu e doar o poartă spre lume, ci și o scenă vibrantă unde poveștile se scriu, se trăiesc și, în cazul meu, se inventează. Așteptam avionul, obosită dar cu ochii larg deschiși la oamenii care treceau pe lângă mine — unii grăbiți, alții visători, fiecare cu bagaje reale și, poate, câteva…
TweetTot dand scroll pe una din retelele de socializare, vad un citat postat de cineva, “ca sa supravietuiesti trebuie sa spui povesti”, si hotarata, ma asez in fata tastaturii sa scriu o poveste frumoasa, ceva care sa imi ridice spiritul si sa imi dea curaj si speranta. Asta cred eu ca este rolul povestilor. Doar…
TweetPasesc incet pe una din aleile parcului din cartier. Agale, ma scufund in ganduri si ma las mangaiata de adierea calduta a vantului de primavara.Fiecare pas ma duce mai departe de lume, mai departe de lumea mea. O lume pe care, uneori, as vrea sa o pot lasa undeva in urma. Sa nu ma mai…
TweetO viata plina de zbucium, o viata agitata a unui om ce s-a impotrivit si a criticat cu vehementa modul despotic in care tarul isi trata supusii si a carui opera i-a adus, de cateva ori, exilul, asa a fost viata lui Aleksandr Puskin. Pe langa surghiun, poetul a facut din dueluri o obisnuinta, iar,…
TweetSe ridica incet din pat. Camera era scufundata in intunericul noptii, insa razele lunii o luminau suficient astfel incat sa vada pe unde paseste. Asezata pe marginea patului, goala, il privea cu un zambet timid in coltul gurii. Amintirea noptii trecute o facu sa roseasca. Fusese sublim. Avea asupra ei o putere impresionanta. Il dorea…
TweetZi de zi, isi cauta rostul printre gandurile ce o absorbeau rand pe rand, incerca sa le indeparteze, sa nu se mai rataceasca din cauza lor. Era constienta ca tot ce facea era mult prea departe de felul ei de a fi, de felul ei de a simti si a rationa. Cu toate acestea, nu…
Tweet De dragoste … Daca in drumul tau te intalnesti cu dragostea, opreste-te si imprieteneste-te cu ea. Nu o lasa sa treaca pe langa tine. Ia-o de mana si du-o cu tine in cele mai ascunse colturi, in cele mai intunecate locuri, in cele mai reci ganduri.Ia-o cu tine peste tot si sufletul iti va…
TweetAs putea sa-ti scriu un milion de versuri, sa te imbratisez in petalele cuvintelor, sa incerc sa te fac sa savurezi fiecare picatura de polen ce se scutura din amalgamul ala de sentimente care ma incearca. As putea sa te mangai, in fiecare dimineata, sa te invat sa te trezesti cu privirea mea plina de…
TweetE ultima data cand intru la tine in casa. Mi-am lasat pantofii pe podea, langa usa. I-am asezat cu grija, usor, sa nu sparga linistea mormantala. Sunt obositi de atata mers pe aleile inimii tale capricioase. Sunt obositi si sfasiati de tristete. O tristete adanca, numai de ei stiuta, numai de ei traita. Au fost…
TweetSe rasuci in pat. Simtea ca o doare tot corpul, dar era o durere placuta. Lumina diminetii scapa printre draperiile trase. Nu voia lumina. Se simtea mahmura, desi nu bause o picatura de alcool in seara precedenta. Se rasuci din nou, de data aceasta cu spatele la fereastra si atunci il simti langa ea. Miji…
TweetEra singura acasa toata saptamana. Mama ei era plecata in alt oras cu fratele ei, din cauza unei probleme medicale. Avea toata casa numai pentru ea. Putea sa tipe, sa planga sau sa jeleasca cat voia. Doar ca, starea de imponderabilitate nu ii trecuse. A ramas ancorata in momentul acela, cand el, evitandu-i privirea, ii…
TweetCe poate fi mai frumos decat sa citesti copiilor povesti, sa ii duci prin intermediul cuvintelor intr-o lume magica, minunata, cu eroi curajosi si printese frumoase si diafane? Momentul acela, cand copilului i se dezvaluie universul fantastic, este unic. Noi suntem cheile cu ajutorul carora copiii pot deschide usile acestor lumi. Asociatia ESSU (Asociatia pentru Educatie in Stiinte…
TweetEra inceput de decembrie. Desi inceput de iarna, vremea nu era asa de cainosa cum s-ar fi asteptat. Iernile in oraselul lor de provincie erau, in mod obisnuit, destul de aspre. Cu zapada multa, poate chiar de prin noiembrie, cu ger de crapau pietrele si dantele de gheata la ferestre. Doar ca, iarna aceea nu…
TweetHabar nu avea ce este dragostea. Nu stia ce inseamna sa iubesti pasional. Stia doar ca il placea si in fiecare zi, de cand il vazuse, isi imagina cum ar fi fost daca ochii lui albastri ar privi-o, cum ar fi fost daca intr-o zi s-ar ridica pe varfuri si i-ar atinge buzele, furandu-i o…
TweetDe pe vremea liceului, avea obiceiul sa stea serile cu ochii pe cer. Acest obicei ii dadea o stare de liniste. Toate gandurile i se indreptau catre cele mai frumoase momente, catre amintiri sau catre oamenii care au lasat urme in viata ei. Nici aceasta seara nu facea exceptie. Pe cer erau doar 3 stele,…
TweetEra prima data in douazeci de ani cand aveau sa se vada. De teama, au amanat momentul cat au putut. De teama timpului trecut, de teama schimbarilor produse de viata, de teama a ceea ce ar fi descoperit in fiecare dintre ei daca s-ar fi revazut. Era o revedere dorita de amandoi, dar amanata tot…
TweetStatea in fata oglinzii si se privea. Cercelul din mana dreapta atarna deznadajduit, asteptand parca sa ii vina randul. Dar ea se pierduse printre gandurile incalcite asemeni unui labirint din care nu reusesti sa mai iesi. De cateva zile era absenta la tot ce se intampla in jurul ei. Asa i se intampla an de…
TweetSe intampla uneori sa uite de ea. Sa se lase prinsa in vartejul de zi cu zi, zbatandu-se necontenit sa iasa cu bine sau, mai degraba, cum stia ea mai bine din el, ranita sau zgaraiata cat mai putin, daca nu chiar deloc. In zbaterea asta isi consuma toata energia si vitalitatea si reusea, de…
TweetIn iubire nimic nu e banal. Povestile de iubire au intotdeauna ceva exceptional in ele, ceva care le da unicitate. Iar daca povestea e cu scantei, actiuni incredibile si multa pasiune, atunci devine inspiratie pentru filme, carti de succes sau arii muzicale, transformand-o astfel intr-o poveste nemuritoare. Despre o astfel de poveste nemuritoare o sa…
TweetDeschise ochii doar pe jumatate, cat sa vada daca ziua se anunta insorita sau nu. Nu avea forta nici macar sa se ridice putin. Simtea ca tot corpul parca ii era lovit de un tren. Se intampla ca in unele zile sa aiba o astfel de stare de oboseala accentuata, oboseala pe care o punea…
TweetDouă inimi Se știau de atâta amar de vreme și, cu toate acestea, aveau senzația că nu se cunosc deloc. Se întâlneau, uneori, și se purtau ca doi străini, dar de câte ori treceau unul pe lângă celălalt pulsau în același ritm, vibrau identic. Unul mai cald, celălalt mai rece, unul visător, celălalt pragmatic, atât…
TweetNu mai voia sa ii duca dorul. Obosise de atata asteptat, obosise sa ii caute privirea chiar si acolo unde stia ca ar fi fost imposibil sa existe. Il dorea cu toate fiinta ei, dar isi propuse sa lase totul in urma, sa nu-i mai planga absenta, indiferenta, raceala. Ii spusese de cateva ori ca…
TweetSe indreptau tacuti catre statia de autobuz, mana in mana, dupa o noapte in care au dansat, s-au certat, s-au sarutat si s-au purtat ca doi nebuni. Ii era doar putin somn, insa nu simtea niciun fel de oboseala, chiar daca de aproape 24 de ore nu pusese geana pe geana. Faptul ca era cu…
TweetVreau sa scriu. Simt nevoia sa comunic ceva, cuiva, chiar daca nu sunt sigura ca mesajul ajunge la destinatar. Sau, si mai rau, daca ajunge, acesta il citeste impasibil, fara sa ii tresalte catusi de putin inima, fara sa ii pese de nimic si, mai mult decat atat, nu da niciun semn care sa ma…
TweetAi disparut, fara sa lasi vreo urma in spatele tau, fara sa-mi lasi ceva de care sa ma agat, la care sa intind mana, de cate ori mi-e dor de tine sau as avea nevoie de un semn care sa-mi arate ca esti bine. M-ai lasat fara nimic. Dezgolita din toate punctele de vedere, abandonata…
TweetStia prea bine cum e sa-ti fie dor, cum e sa astepti, sa iti verifici casuta postala de zeci de ori pe zi, sa recitesti ultimele mesaje si sa oftezi…sa oftezi cu tot corpul, ca intr-o eliberare prelungita de atatea dureri, buze muscate, nopti nedormite, lacrimi uscate pe obrajii palizi. Avea senzatia ca se pierdea…