Sunt gandul liber ce umbla prin toate ungherele mintii si ale sufletului si isi intinde aripile largi in universuri numai de el stiute.
Sunt copila bucalata, care umbla cu talpile goale prin praf, noroi sau iarba cat e ziua de lunga, cu obrajii rumeni si parul negru ondulat lasat liber sa curga pe umerii mici.
Sunt pleoapa care ascunde taine si buzele ce tac doar atunci cand nu mai au nimic de spus, cand iubirea se sfarseste si atingerile amutesc.
Sunt fetita care asteapta curcubeul dupa fiecare ploaie de vara si sare in baltile de pe strada neasflatata cu amandoua picioarele. 
Sunt cantecul de dor fredonat atunci cand inima plange dupa povesti adevarate.
Sunt tanara care s-a indragostit nebuneste, dar care nu a stiut cum sa te tina de mana, asa cum isi dorea atunci, in vremuri indepartate.
Sunt versul scris pe un colt de hartie mototolita. Dar cui ii pasa, atat timp cat tu ti-ai rupt un moment doar ca sa simti fiecare vocala si fiecare consoana din cuvintele lui?!
Sunt femeia puternica in ochii tuturor, dar cu trupul mai firav si suflet mai sensibil decat si-ar putea imagina careva vreodata.
Sunt vis implinit doar pentru tine, atunci cand crezi ca totul se prabuseste in jurul tau.
Sunt fiica aceea care a facut mereu ceea ce parintii asteptau de la ea, sacrificandu-si cateodata zambetul de dragul lor.
Sunt libertate si zbateri de aripi in zbor, protejandu-te fara sa stii.
Sunt acea prietena care te ajuta si te sustine fara sa astepte ceva, vreodata, in schimb si care te va tine de mana de cate ori vei avea nevoie.
Sunt suflet atins de flacari inalte si nicio mare nu ar putea sa le stinga.
Sunt femeia care are multe temeri, insa acestea au facut-o mai puternica decat si-ar fi dorit ea vreodata.
Sunt pasiune si tandrete, impreuna sau separat.
Oricum as fi, sunt eu, cu plus si minus infinit, cu anii care s-au scurs, uneori cu folos, alteori in zadar, dar intotdeauna simtind pana la ultima celula a trupului meu, a fiintei mele pline de zambete, chiar si atunci cand nu mai aveam puterea sa o fac.
Sunt … doar eu. 🙂
