July 23, 2024

Am plecat din Poiana Brașov către Râșnov imediat după micul dejun. Cu mașina, sunt doar 15 minute între cele două localități.
E o dimineață cu soare. Un soare cu dinți, așa cum este toamna la munte. Nici nu apuc să mă dezmeticesc și deja sunt în parcarea mare, unde trebuie lăsată mașina pentru a urca la Cetatea Râșnov. 12 lei parcarea și 7 lei drumul până sus, la cetate, și înapoi, cu oprire la Dino Park. Încă înainte să parcăm, domnul care încasează banii ne spune că cetatea este în renovare și se poate vizita doar grădina cetății. La casa de bilete, mi se spune același lucru.
Zâmbesc, îmi cumpăr biletul și urc în remorca tractorului, care în câteva minute se umple cu părinți și copii până în 10 ani. Am ales să urc cu tractorul, pentru că nu știam exact cât de lung este drumul până sus. Am mai fost cu băiatul meu, când avea vreo 7-8 ani, dar numai până la Dino Park.

Este 10 dimineață și îmi dau seama că nu a fost tocmai o alegere bună să iau tractorul, când în urmă cu vreo 30 de minute eram la micul dejun. Stomacul mi se revoltă. Norocul meu că drumul a fost scurt, poate de vreo 7 minute.

Ajunsă sus, trag aer adânc în piept și rămân un minut la poarta cetății, cu fața îndreptată spre cer, pentru ca soarele să îmi mângâie obrajii reci. E liniștea pe care o căutăm.

Balsam pentru trup și suflet

E luni și e tăcere în jur. Zâmbesc și întru în curte prin Turnul Bathory. Cetatea, aflată la sud de orașul Râșnov, este construită pe o culme calcaroasă. E un sentiment foarte plăcut. Gândul că pășesc pe locul acela istoric îmi dă această stare. Aș fi vrut să văd ce au văzut zidurile și turnurile acestei cetăți.
Copacii de sute de ani câte or fi văzut! De sus, de la intrarea în cetate, priveliștea este spectaculoasă. Pentru că cetatea este închisă pentru renovare, nu-mi rămâne decât să mă bucur de natură, de liniște și de razele tandre ale soarelui.

Rămân în tăcere momente bune. Aș vrea să pot opri timpul în loc. Aș vrea să pot să rămân cu această stare de spirit mereu, fără să îmi amintesc de nefericiri, de neîmpliniri, de dezamăgiri.
Pentru moment, sufletul meu a amuțit. Mintea mi-e goală. E liniște peste tot.

Starea de bine mi-e întreruptă de un grup de turiști, vorbitori de limba spaniolă. În acest moment, realizez că trebuie să plec. De data asta, cobor la pas pe drumul pietruit și străjuit de copacii înalți. Soarele mijește printre frunzele aramii. Am rămas cu starea de spirit de sus și am senzația că nimic nu îmi poate strica ziua.

Drumul anevoios al renovării

Înapoi în parcare, un localnic îmi spune că poate la anul, fiind an electoral, se vor termina lucrările și cetatea va putea fi vizitată. Același localnic, îmi dă detalii despre stadiul renovării, licitații și banii investiți.
Ulterior, am citit câteva articole din presă locală și națională și realizez că omul știa foarte bine ce vorbește.
Administrația Râșnov a primit o finanțare din fonduri europene, în valoare de 17 milioane de lei. Reabilitarea constă în consolidarea zidurilor cetății, reconstrucția turnurilor de apărare și alte câteva lucrări de amenajare, cum ar fi muzee, ateliere meșteșugărești și o zonă destinată spectacolelor.
Lucrările au început în anul 2019, dar au fost sistate, în toamna anului trecut (2022), când „constructorul a solicitat o creștere substanțială a valorii contractului, ca urmare a măririi costurilor, generată în primul rând de scumpirea materialelor de construcție.”, consemnează adevărul.ro.
În urma acestei solicitări, edilul din Râșnov, Liviu Butnariu, a cerut o expertiză.
Nu se știe cu exactitate când se vor finaliza lucrările, spune radiomures.ro, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Primăriei Râșnov. Ar fi păcat ca lucrurile să rămână în acest stadiu și să asistăm iarăși la o degradare a cetății.

Despre Cetatea Râșnov

Construită inițial din lemn și pământ de către sași și cavalerii teutoni, a fost zidită ulterior de către țăranii râșnoveni, după priceperea unor simpli zidari. Ea are stil arhitectonic simplu, apropiat de construcția caselor obișnuite, adaptat cerințelor unei fortificații.
În timpul asediilor, locuitorii se refugiau în cetate. Cronicarul Simon Massa susţinea că în timpul invaziei tătarilor din 1335, când Ţara Bârsei a fost pustiită în întregime, cetatea Râşnov a rezistat asediului inamic şi a salvat vieţile locuitorilor refugiaţi între zidurile sale. De altfel, aceasta este și prima mențiune documentară, conform site-ului oficial al cetății.
În anul 1612, cetatea a fost ocupată de Gabriel Bathory, principele Transilvaniei, fiind singura dată când cetatea Râșnov s-a predat. Râșnovul a reușit să preia stăpânirea cetății un an mai târziu.
Ulterior, cetatea a fost atacată pe rând, de tătari și de turci, iar în 1718 a fost pârjolită de un incediu.
Ultimul rol istoric, de adăpostire și apărare ale locuitorilor din Râșnov și din comunele învecinate, îl are în perioada Revoluției de la 1848, când locuitorii s-au văzut nevoiți să se refugieze cu avutul lor în cetate, înmagazinând aici mari cantități de cereale, relatează historia.ro.

Fântâna din curtea interioară a cetății

Legenda spune că fântâna ar fi fost săpată de către doi turci încarcerați în cetate, cărora li s-a promis eliberarea după terminarea acesteia, doar că în loc să fie eliberați cei doi ar fi fost uciși. Nu știu însă cât de reală este această poveste, pentru că una identică o întâlnim și la Castelul Corvinilor din Hunedoara. Se mai spune și faptul că în josul fântânii, la o adâncime de 146 de metri, ar exista o comoară, însă nimeni nu a avut curajul să coboare atât de adânc să o caute.
Ce știm sigur, este faptul că săparea ei a durat mai mult decât ridicarea cetății, adică 17 ani, cetatea fiind contruită în 14 ani. Unul din motive ar fi și faptul că s-a săpat în stâncă și trebuie să ținem cont de faptul că la acea vreme nu existau utilaje, care să le ușureze munca.

sursă info: historia.ro, cetatea-rasnov.ro, radiomures.ro, adevarul.ro
sursă foto: tinas.ro

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.