Avocat, politician și ziarist, Take Ionescu a fost Prim-Ministru al României între 1921-1922. Născut într-o familie de negustori ploieșteni, urmează liceul „Sfântul Sava” din București și își definitivează studiile în Drept la Paris, devenind Doctor în Drept.
În 1883, întră în politică, ocupând o serie de funcții publice, de la ministru al culturii sau al finanțelor, până la cea de prim-ministru. Numit de către contemporani „Tăchiță Gură de Aur”, este admirat chiar și de cei care nu îl agreau ca politician. Discursul rostit în decembrie 1915 este unul dintre cele mai importante discursuri din istoria Parlamentului românesc, notează site-ul enciclopediaromaniei.ro.
⚫️ Iubirile lui Take Ionescu
A fost căsătorit de două ori. Prima căsătorie ce a durat 35 de ani a fost cu frumoasa englezoaică Elisabeth (Bessie) Richards, pasionată de călărie. Aceasta a fost o prezență discretă în viață publică, făcând parte din diferite asociații și societăți de binefacere. Iubirea ei pentru călărit i-a adus și sfârșitul. Bessie Ionescu moare în aprilie 1918, la vârsta de 60 de ani, în urma unui stupid accident de călărie în Hide Park.
După decesul soției, Take Ionescu s-a recăsătorit cu Adina Olmazu, o tânără cu 33 de ani mai tânără, care provenea dintr-o familie de mici boieri. Era frumoasă, educată la Notre Dame de Sion din Paris, cânta la pian și știa să poarte cu lejeritate o conversație. Conform historia.ro, iubirea lor a durat doar patru ani.
⚫️ Sfârșitul neobișnuit
Deși trecuse numai o lună de la numirea sa în fruntea Consiliului de Miniștri, Take Ionescu primește un vot de blam în Parlament și este nevoit să își depună mandatul. Supărat, dar mai ales, dezamăgit pleacă în vacanță în Italia, la Napoli, unde credea că o să își găsească liniștea, împreună cu soția. Din păcate, aici își găsește sfârșitul. S-a îmbolnăvit de febră tifoidă și a murit într-un sanatoriu din Roma. Boala ar fi luat-o de la o stridie infestată. Circumstanțele neobișnuite în care a murit au provocat interesul medicilor. De-a lungul anilor ’20 afecțiunea sa a fost botezată în cercurile medicale „boala Take Ionescu”, notează historia.ro.
⚫️ Mausoleul de la Sinaia
Politicianul a fost înmormântat într-un cavou de marmură aflat în curtea veche a Mănăstirii Sinaia, lângă paraclis. Am fost acolo în urmă cu câteva săptămâni și, recunosc, spre rușinea mea era prima dată când o făceam. Am fost de multe ori la Mănăstirea Sinaia, însă doar la cea nouă. E mai liniște în curtea mănăstirii vechi, iar la mormântul lui Take Ionescu foarte puțină lume se îngrămădea să îl vadă, chiar dacă era o zi de toamna caldă, mult prea caldă pentru un sfârșit de octombrie, cu cer de un albastru clar, fără adieri de vânt, doar cu niște păsări bucuroase de vremea această minunată.
Pe pereții cavoului sunt încrustate cuvintele politicianului, rămase ca o dovadă parcă a priceperii sale oratorice. O rază de soare cădea peste monumentul de piatră, prin ferestra din dreapta acestuia, ca o mângâiere divină, întregind tabloul eternității.
“Da, generația noastră suferă și are să sufere. Să sufere pentru că îi va fi hărăzit ei să scrie epopeea neamului românesc.” – Iași, 1916
foto: tinas.ro
sursa info: http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Take_Ionescu, https://historia.ro/sectiune/portret/viata-amoroasa-a-lui-take-ionescu-la-60-de-ani-565110.html