Elisabeta de Neuwied devenita ulterior prima Regina a Romaniei, prin casatoria cu Carol I, s-a născut pe 29 decembrie 1843 în castelul Monrepos din Neuwied.
In familia regala conservatoare a fost o pata de culoare. Casatoria lor a fost una aranjata. Regele Carol I era un principe lipsit de viitor, asezat pe un tron nesigur. Principesa Elisabeta nu era o femeie suava si plapanda, ci mai degraba una robusta, farmecul fizic aproape inexistent fiind inlocuit de o fire spirituala si sufletista. Dupa ce ii moare fetita la numai 4 ani, de scarlatina, Regina se afunda in poezie si proza. Traduce multe poezii si balade romanesti in limba germana si le publica sub pseudonimul de Carmen Sylva. A scris mult, peste o mie de poezii, nouăzeci de nuvele strânse în patru volume antologice, treizeci de opere dramatice și patru romane. Iubitoare de arta, de frumos, sustine si finanteaza ascensiunea tinerilor artisti ai epocii: Vasile Alecsandri, Elena Văcărescu, Mite Kremnitz, Titu Maiorescu. Unul dintre acestia a fost si George Enescu, caruia ii si construieste langa castelul Peles si o sala de concerte.
În timpul războiului din 1877, Elisabeta a înființat spitale, servicii de ambulanță și îngrijire și a procurat medicamente pentru răniți. A fost supranumita si Mama Ranitilor, a incurajat doamnele din inalta societate sa se implce activ in actiuni filantropice.
Iubea foarte mult mestesugurile romanesti. Adesea se imbraca in costum national, pana atunci vazut ca straie specifice taranesti, dandu-i astfel o valoare sociala deosebita.
Constienta de importanta turismului intr-un regat considerat cel mai sarac din Europa, resuseste sa includa in circuitul faimosului Orient Expres o oprire la Sinaia, gazduind calatorii in castelul regal.
În 1909, Regina Elisabeta a înființat „Azilul orbilor Regina Elisabeta” pe strada Vatra Luminoasă din București, care funcționează și în prezent, acest centru având un liceu pentru cei cu deficiențe vizuale, o școală postliceală sanitară. Pentru aceasta actiune a avut sustinerea totala a Regelui.
Casatoria dintre cei doi a fost una linistita. Regele fire taciturna, calculata, posaca, dar ingaduitoare cu Regina, femeie plina de lirism.
Moare pe de 18 februarie 1916 în București si este inmormantata la Manastirea Arges.
Libertatea gândului, poeme, povești