S-a nascut in 1894 la Bucuresti, a urcat pe scena Teatrului National la 16 ani, inlocuind o actrita bolnava. Din acel moment Elvira Popescu nu se mai desparte de scena. Infiinteaza Teatrul Excelsior, al carui director artistic devine, la numai 25 de ani. Mai tarziu tot Elvira Popescu este cea care infiinteaza Teatrul Mic.
Il cunoaste pe Louis Verneiul, dramaturg francez, care scrie special pentru ea piesa de teatru Ma Cousine de Varsovie, piesa cu un succes enorm la publicul din Franta. Elvira Popescu este iubita atat de spectatori cat si de criticii de specialitate. Adorata de francezi si pentru accentulei, este supranumita Reine du Boulevard si Notre Dame du Théâtre.
Joaca in filme alaturi de mari actori ca: Alain Delon, Claudia Cardinale şi Maurice Ronet.
A fost căsătorită de trei ori: prima dată cu actorul de comedie Aurel Athanasescu, căsătorie din care a rezultat o fată, Tatiana, apoi cu ministrul industriei şi comerţului, Ion Manolescu-Strungă, mort la Sighet în puşcărie în 1950, şi ultima oară cu contele Maximilien Sebastien Foy (mort în 1967), prin această ultimă căsătorie devenind contesă de Foy.
Îi plăcea foarte mult viaţa mondenă, întreţinând un salon frecventat de somităţile lumii literare, artistice, politice şi financiare în apartamentul ei de pe Avenue Foch până la adânci bătrâneţi. Printre cei care au călcat pragul salonului ei se numără: Jacques Chirac, Andre Roussin, Valery Giscard d’Estaing, Pierre Cardin etc.
În 1987 a primit premiul Moliere pentru cea mai bună actriţă, iar în 1989 a fost decorată cu Legiunea de Onoare în Grad de Comandor.
Moare la Paris, la 11 decembrie 1993, în vârstă de 99 de ani şi este înmormântată în cimitirul Pere Lachaise din Paris.
