În peisajul arhitectural și istoric al României, culele reprezintă construcții unice, cu funcții atât defensive, cât și rezidențiale.
Printre cele mai cunoscute exemple ale acestui tip de construcție se numără Culele Duca și Greceanu, amplasate în satul Măldărești, județul Vâlcea. Acestea nu sunt doar simboluri ale unui mod de viață medieval, ci și mărturii ale unei epoci în care locuitorii din Țara Românească erau nevoiți să se apere de incursiunile turcești și tătare.
Ce sunt culele, când au aparut și care era rolul lor
Termenul „culă” provine din cuvântul turcesc „kule”, care înseamnă „turn”. În Țara Românească și Oltenia, culele erau ridicate de boieri pentru a-și proteja familiile și avutul de invaziile și jafurile repetate.
Ele aveau un rol strategic, fiind construite pe dealuri pentru a oferi o bună vizibilitate asupra teritoriului din jur și pentru a putea rezista atacurilor de scurtă durată.
Deși majoritatea culelor din România datează din secolul al XVIII-lea, unele dintre ele au fost construite încă din secolul al XVI-lea, cum este și cazul Culei Greceanu.
Cula Greceanu
Cula Greceanu este cea mai veche culă păstrată pe teritoriul României, având o istorie de câteva sute de ani. 
Conform Centrului de Tursim Măldărăști, pe la 1516, paharnicul Nan construieşte un turn de apărare pe moşia lui din Oltenia, ca să ţină piept mai uşor celor ce râvneau la averea sa. De la Paharnicul Nan legenda se mută la urmașul acestuia, Tudor Maldar, căpitan al lui Mihai Viteazul. „După moartea voievodului, boierul oltean cade prins în luptele succesorilor rivali şi este predat hanului tătar, aliatul lui Simion Movilă. Şi fiindcă legenda este frumoasă, fiica tătarului se îndrăgosteşte de Tudor şi fuge cu el tocmai pe moşia oltenească, unde vor avea şapte copii. În biserica construită prin jurul anului 1788 de Gheorghe şi Eva, nepoţii lui Maldăr, se mai văd unele dintre chipurile Măldăreştilor.”, notează aceeași sursă.
Construcția, în forma sa actuală, a fost ridicată la sfârșitul secolului al XVII-lea de către boierul Gheorghe Măldărescu și a fost extinsă și modificată de-a lungul timpului de urmașii acestuia, inclusiv de familia Greceanu, de unde și-a primit și numele actual.
Arhitectura sa reflectă funcționalitatea defensivă, cu ziduri groase din piatră și cărămidă, ferestre mici și un turn de observație. Interiorul, deși simplu, păstrează elemente tradiționale, cum ar fi tâmplăria din lemn și picturile murale vechi.
Cula Greceanu a devenit nu doar un simbol al arhitecturii vernaculare, ci și un loc de legendă. Potrivit unei tradiții locale, cula ar fi fost vizitată de Tudor Vladimirescu în timpul Revoluției din 1821.
De asemenea, construcția a fost inclusă în multe producții cinematografice, printre care și celebrul film „Aferim!”.
Cula Duca
Denumită după politicianul și diplomatul I. Gh. Duca, Cula Duca a fost ridicată la începutul secolului al XIX-lea. Deși mai „tânără” decât Cula Greceanu, ea păstrează caracteristicile arhitecturale ale culelor: ziduri groase, ferestre mici și o structură masivă, capabilă să facă față atacurilor.
Cula Duca se remarcă printr-un stil mai elaborat, fiind mai mare și având o dispunere interioară ceva mai sofisticată.
Aceasta a fost restaurată la începutul secolului al XX-lea de către I. Gh. Duca, care a dorit să păstreze autenticitatea și importanța istorică a acestei clădiri.
În prezent, Cula Duca, la fel ca și Cula Greceanu, face parte din Complexul Muzeal Măldărești și atrage turiști pasionați de istorie, arhitectură și cultură românească.
Semnificația culturală și turistică
Complexul de la Măldărești, ce include cele două cule, reprezintă un punct de interes turistic și cultural major pentru zona Olteniei.
Vizitatorii au ocazia să exploreze aceste construcții unice, să înțeleagă modul de viață al boierilor din epoca medievală și să se apropie de istoria tumultoasă a acestor locuri.
Ambele cule au fost incluse pe lista monumentelor istorice din România, iar eforturile de restaurare și conservare au asigurat păstrarea acestora pentru generațiile viitoare. Ele sunt martore ale unei perioade în care familiile de boieri își protejau casele și viața de pericolele din exterior, dar și centre de viață socială și culturală.
Culele de la Măldărești sunt un simbol al istoriei, arhitecturii și culturii românești. Cula Greceanu, cea mai veche culă din România, și Cula Duca, o construcție elegantă și impunătoare, sunt mărturii ale unei epoci în care rezistența în fața pericolului era o necesitate zilnică.
Astăzi, ele continuă să atragă atenția prin frumusețea lor arhitecturală și prin poveștile pe care le ascund între zidurile groase de piatră.
