Născută în Guernsey, Anglia, dintr-un tată scoțian și o mamă franțuzoaică, Mary Grant își trăiește copilăria și adolescența în Provence, Franța. Mai tărziu, când fratele mai mic, Effingham, a fost numit secretar al consulului britanic în Țara Românească, îl însoțește la București și lucrează ca tutore în familia colonelului Ioan Odobescu, dând lecții copiilor acestuia, în special viitorului scriitor și politician Alexandru Odobescu.
În aceasta perioadă, îl întâlnește pe Constantin A. Rosetti și între ei se naște o dragoste mare. Tânărul Rosetti, plecat ulterior la studii înalte la Paris, tânjea după „Granta”, numele slavonizat al acesteia. Zilele treceau greu pentru amândoi, suportând cu dificultate povara distanței dintre ei. Reîntors în țară, cei doi își reiau iubirea, doar că, din nou, sunt nevoiți să se despartă. De această dată, este condus spre Paris de aleasa inimii, care se oprește la Orşova. Despărţirea a fost grea, plină de lacrimi şi cuvinte mari. Din Viena, pentru că nu mai putea suporta absența iubitei, Rosetti i-a trimis cererea în căsătorie, ce i-a fost acceptată imediat. În ziua de 31 august 1847, tinerii s-au căsătorit în Plymouth, în ritul anglican. Căsătoria în rit ortodox a avut loc la Viena, naşi fiind doi fraţi Goleşti.
Revoluția pașoptistă și exilul soților Rosetti
Idealurile revoluției de la 1848 din Europa și-au găsit ecou și în spațiul românesc. Transilvania era parte a Imperiului Habsburgic, iar Moldova și Țara Românească se aflau între protectoratul rusesc și suzeranitate otomană. Românii au văzut în Revoluția pașoptistă posibilitatea eliberării de sub jugul străin și a înfăptuirii Unirii atât de mult sperată.
În timpul revoluției române de la 1848, C.A. Rosetti a jucat un rol important în cauza revoluției și a fost membru al guvernului provizoriu. Trupele otomane au intrat în țară pentru a zdrobi mișcarea și a aresta liderii. Rosetti a fost luat prizonier și transportat cu barca de la Giurgiu la Svinița, Austria-Ungaria, în apropierea portului danubian Orșova. Jules Michelet, în volumul Istoria Revoluției, povestește că Maria Rosetti „îşi procură câteva straie ţărăneşti”, pentru a se apropia astfel mai ușor de prizonieri. Deghizată în ţărancă şi cu copilul abia născut, Libertatea (Liberté) Sophia, Maria Rosetti urcă pe corabie şi cere voie însoţitorilor să-și sărute soțul. În timpul sărutului, îi strecoară soţului în gură un bileţel în care erau scrise ora şi locul unde întreg grupul de revoluţionari urma să fi eliberat. Astfel, operațiunea reușește și cei doi pleacă în exil, la Paris, unde au trăit 9 ani, timp în care Maria Rosetti a publicat Principautés Danubiennes (Principatele Dunărene).
Muza pentru Romania revoluționară și România rupându-şi cătuşele pe Câmpia Libertăţii
Constantin Daniel Rosenthal, născut la Budapesta, într-o familie pe jumătate românească, pe jumătate evreiască, l-a întâlnit în timpul studiilor la Academia de Belle Arte, din Viena, pe C.A. Rosetti, omul de legătură cu mişcarea revoluţionară românească. Picturile sale au ca subiect central revoluția pașoptistă și speranța continuă în realizarea idealului românesc.
Maria Rosetti a fost inspiraţia pictorului Rosenthal pentru celebrul tablou din 1850 „România revoluţionară”. Aceasta înfățișează o tărancă româncă oacheşă, îmbrăcată în ie, purtând maramă şi tricolorul pe umăr. Pictorul vede în Maria Rosetti imaginea României revoluţionare de la 1848 şi un simbol al luptei pentru libertate şi egalitate. Mai cu seamă că este martor la toate acțiunile acesteia în ajutorul dat soțului și revoluționarilor pașoptiști.
Tot ea este înfățișată și în lucrarea „România rupându-şi cătuşele pe Câmpia Libertăţii”. Cele două picturi sunt expuse astăzi la Muzeul Național de Artă al României, ca urmare a testamentului lăsat de C.A. Rosetti: „pe cât am trăit, n-am avut destulă putere a mă despărți de aceste icoane. Acum împlinesc, prin soția și fiii mei, dorința ce mi-a fost exprimată de amicul meu Rosenthal: aceea de a depune, în numele lui, muzeului național aceste două tablouri istorice”.
Prima femeie jurnalist din România
Întoarsă din exil în 1857, Maria Rosetti începe să scrie la ziarul înființat de soțul ei, Românul sau Românulŭ, după ortografia vremii. Inițial săptămânal, în 1959 devine cotidian și folosea un alfabet de tranziție, întrebuințându-se atât alfabetul chirilic român, cât și alfabetul latin. Ziarul a crescut destul de rapid, ajungând la un tiraj de 2000 de exemplare pe zi, din care 1200 exemplare erau distribuite numai prin abonamente. Acest lucru era ceva extraordinar, având în vedere analfabetismul perioadei, dar și populația Bucurestiului, de aproximativ 160 000 de locuitori.
Ziarul, poziționat împotriva politicii lui Alexandru Ioan Cuza, a fost interzis de acesta. Până după abdicare, când și-a reluat numele, a apărut sub denumirile Libertatea și Conștiința națională.
În perioada iulie 1865 – aprilie 1866 a editat publicaţia Mama și copilul, o revistă literară săptămânală dedicată educaţiei copiilor. Elogia maternitatea şi credea cu tărie în influenţa femeii-mame asupra destinului societăţii. Maria Rosetti promova dragostea universală, evocările din istoria ţării, alegoriile despre dreptate, libertate, egalitate.
A fost muză nu doar pentru picturile lui Rosenthal, ci și pentru romanul lui Camil Petrescu „Un om între oameni”, fiind identificată cu unul dintre personaje al unei poveşti despre imaginea vieţii sociale a Ţării Româneşti din prima jumătate a secolului al XIX-lea.
După moartea lui C.A. Rosetti, la 8 aprilie 1885, ea a trăit în sediul redacţiei Românul alături de unul din cei 8 copii ai săi, Vintilă, care preluase conducerea ziarului.
Maria Rosetti a murit la vârsta de 73 de ani, la 13 februarie 1893.
sursă info:
* https://historia.ro
* http://enciclopediaromaniei.ro
*https://foaienationala.ro
sursă foto:
* https://fr.wikipedia.org/wiki/Fichier:The_Romanian_revolutionary,_by_Constantin_Daniel_Rosenthal.jpg
* https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/da/Rosenthal_-_Romania_rupandu-si_catusele_pe_Campia_Libertatii.jpg
* https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d3/Constantin_Daniel_Rosenthal_-_Maria_Rosetti.jpg/800px-Constantin_Daniel_Rosenthal_-_Maria_Rosetti.jpg
