Ziua care precede Boboteaza este una extrem de importanta nu doar prin sacrul dat de ortodoxism, ci si prin cumulul de superstitii si ritualuri pe care noi, ca popor, le respectam.
In credinta populara se spune ca cerul se deschide odata cu nastearea Domnului si 12 zile mai tarziu, adica astazi, cand este ultima zi a sarbatorilor de iarna, toate ritualurile practicate au o putere foarte mare. Mai mult decat atat, in unele zone rurale este impamantenita ideea conform careia toate farmecele si descantecele care se fac se si prind. 
Obiceiuri legate de maritis
• Fetele mari pot sa-si afle ursitul. Ele trebuie sa fure sau sa ceara de la preot un fir de busuioc sfintit pentru a-l pune noaptea sub perna. Se spune ca peste noapte vor visa chipul celui sortit.
• In unele zone, tot pentru a-l vedea in vis pe cel sortit, fetele mari trebuie sa-si puna pe degetul inelar un fir de matase rosie si un firicel de busuioc.
• In vremurile mai indepartate, fetele tinere si femeile necasatorite puneau busuioc la streasina casei, iar daca a doua zi il gaseau plin de chiciura, insemna ca se vor marita cu un baiat bogat.
• Iar daca vreuna din fetele nemaritate va cadea pe gheata in aceasta zi sigur se va marita.
Obiceiuri legate de vreme
• Daca picura din streasina atunci vara acelui an va fi ploioasa;
• Cum e vremea in Ajun de Boboteaza asa va fi tot anul
• In directia in care va stropi preotul cu legatura de busuioc muiat in agheasma de acolo vor veni ploile de peste an; Iar daca ii va scartai zapada sub picioare atunci cand merge „Iordanul”, anul va fi bogat
A 12-a zi de la Craciun, 12 feluri de mancare pe masa
Se pare ca cifra 12 este una foarte importanta. Potrivit traditiei, astazi se pregatesc bucate ca in Ajun de Craciun, doar ca asezarea lor pe masa nu este facuta la intamplare, ci dupa un anumit ritual. Astfel, pe fiecare colt al mesei se pune cate un bulgare de sare, iar sub fata de masa putin fan. Pe masa, trebuie asezate 12 feluri de mancare si toate de post, caci astazi este zi de post. Astfel, printre bucate trebuie sa se gaseasca: coliva, bob fiert, fiertura de prune, sarmale umplute cu crupe, bors de „burechiuse” sau „urechiusele babei” (fasole alba cu coltunasi umpluti cu ciuperci), bors de peste, peste prajit, placinte de post umplute cu tocatura de varza acra, placinte cu mac.
Ajunul Bobotezei, zi de post negru
In Ortodoxie astazi se tine post negru, nu se mananca si nu se bea nimic. „Canoanele Bisericii invata ca in Ajunul Bobotezei se ajuneaza total, (Canonul 1 al Sf. Teofil al Alexandriei), iar a doua zi se ia agheasma pe nemancate”, noteaza www.crestinortodox.ro.
In unele regiuni, in special in Moldova, crestinii ortodocsi gusta pe nemancate din Agheasma Mare de la Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), pana la odovania praznicului (14 ianuarie). Cu Agheasma Mare se stropesc casele credinciosilor si locuitorii acestora, in Ajunul Bobotezei.
sursa info si foto: traditii-superstitii.ro, crestinortodox.ro, doxologia.ro
