Se rasuci in pat. Simtea ca o doare tot corpul, dar era o durere placuta. Lumina diminetii scapa printre draperiile trase. Nu voia lumina. Se simtea mahmura, desi nu bause o picatura de alcool in seara precedenta. Se rasuci din nou, de data aceasta cu spatele la fereastra si atunci il simti langa ea. Miji ochii si il admira dormind. Cu trasaturile lui ferme, cu ochii inchisi si parca cu un zambet pe fata, dormea adanc.
Se lipi de umarul lui si ii inspira mirosul. Era acelasi ca cel al pielii ei. Erau unul. Inchise ochii iar si il saruta pe umar. Ramase asa, cu buzele lipite de pielea lui, intr-o noua incercare de a adormi.
Dar nu putea. Amintirea noptii care tocmai trecuse era mult prea proaspata. Se revazusera dupa mult, mult timp. Distanta, anii trecuti, nimic nu putu sa ii separe. Sufletele lor tanjeau de o viata unul dupa celalalt. Exact la fel cum le tanjeau si trupurile. Desi isi stiau fiecare bucatita si de suflet si de trup, parca mereu mai era ceva de descoperit. Se adorau, pur si simplu.
Dar viata si greselile din trecut ii tinusera departe unul de celalalt. S-au reintalnit cu o seara in urma si toate vorbele spuse sau promisiunile facute s-au concretizat in atingeri flamande, mangaieri grabite si sarutari apasate. Si-au spus tot ce mai aveau sa isi spuna prin gesturi. Au trait cea mai mare fericire a vietii lor. Erau impreuna si asta conta cel mai mult.
O lacrima ii rasari de sub pleoape si i se preligea pe obraz. Era fericita pentru prima data dupa mult timp. Era implinita dupa atatia ani in care aproape ca se obisnuise sa traiasca cu un gol in suflet, gol ce devenise parte din ea, exact asa cum ai purta o alunita.
Deschise iar ochii si il privea. Era Adonisul ei, iar ea era Afrodita lui. Padurea lor fusese acea noapte de neuitat. Ii era suficient. Nu voia parca sa ii supere pe zei, cerandu-le mai mult. Iubirea lor de o noapte trebuia sa ii fie suficienta pentru o eternitate.
El se trezi si ii vazu lacrimile. Stia ca erau de fericire si nu ii spuse nimic. Ii saruta ochii pe rand si o imbratisa cu putere. Ii era atat draga!
Se umbratisau cu atata forta incat ai fi putut crede ca se vor frange. Sentimentul ca nu se vor mai vedea vreodata era prezent in permanenta, dar niciunul nu indraznea sa spuna nimic de teama ca exact asta se va intampla. In acel moment erau impreuna, doar ei doi. Lumea nu mai exista. Erau doi iubiti fara trecut si fara viitor. Pielea lor vibra. Focul din ei ardea din ce in ce mai tare si nici nu-si doreau sa se mai stinga vreodata. Sarutarile, atingerile, mangaierile si sunetele le ramaneau in inimi tatuate pentru totdeauna.
sursa foto: intimatelensstudio.com
