Se intampla uneori sa uite de ea. Sa se lase prinsa in vartejul de zi cu zi, zbatandu-se necontenit sa iasa cu bine sau, mai degraba, cum stia ea mai bine din el, ranita sau zgaraiata cat mai putin, daca nu chiar deloc. In zbaterea asta isi consuma toata energia si vitalitatea si reusea, de cele mai multe ori, sa nu deranjeze pe nimeni, nici macar pe cei care-i erau aproape. Habar nu aveau cat de greu ii era uneori!
Cu toate acestea reusea sa zambeasca, gasea resurse in ea sa isi poata face viata frumoasa: un vers scris pe un colt de hartie, o melodie care-i aducea aminte de o iubire sau o pasiune din trecut, un prieten care-i era alaturi fara sa fie fizic langa ea si tot asa.
Seara insa, cand ramanea singura cu gandurile ei doar, i se facea dor de o gramada de lucruri. In ultimul timp, dorul care-i tot dadea tarcoale nu era unul dintre acelea care sfasaie suflete, ci era un dor linistitor, un dor cu zambete, nu cu lacrimi. Asta e dorul ideal.
“Cat de ciudata e mintea omului!”, isi spunea. Sau poate doar mintea ei, caci dorul de acum, asta care o facea sa zambeasca, este pentru ceva ce in trecut isi refuzase. Cum poate sa iti fie dor de ceva ce ai avut, dar la care ai renuntat, nu din neplacere sau din lipsa de interes, ci mai degraba din cauza conjuncturii?
Sau poate tocmai acesta era raspunsul. Conjunctura a facut-o sa se opreasca, sa-si nege acea mica placere si acum dorul s-a activat, dupa o lunga stare latenta.
Ei bine acest dor era in realitate o binecuvantare. Abia astepta momentul in care stingea lumina si isi aseza capul pe perna. Dupa vartejul zilei, dorul acesta cu zambete o transpunea intr-o lume paralela, in care traia, simtea, dorea, din nou si din nou trecutul, doar ca la toate astea isi imagina situatii noi, intotdeauna fara sfarsit. Acestea toate erau panaceul de care avea nevoie nu doar sa adoarma, ci chiar sa o faca sa uite de o parte din realitate, de acel vartej, cum poate exagerat l-a numit asa, dar care o extenua.
Acest dor linistitor era mica ei minciuna dulce de fiecare seara. 🙂
sursa foto: https://www.wattpad.com