Am 39 de ani si ma indrept vertiginos (ce ironie!) spre 40. Mai sunt putine luni pana ii implinesc. Foarte putine. Cand eram micuta, ma intrebam cum o fi oare sa traiesti in anul 2 000. Cum o sa arat si ce o sa fac la 24 de ani? Ma imaginam o tanara care isi tine destinul in propriile maini, eleganta, intotdeauna pe tocuri, indragostita si … fericita. Nu stiu ce-si doresc alte fetite sau cum se vad peste ani, insa asta era imaginea pe care mi-o proiectam in minte. Apoi, cand am mai crescut putin, imi doream sa am caracterul lui Scarlett O’Hara, mult cunoscutul personaj al lui Margaret Mitchell, ambitioasa, sigura pe sine, puternica. Pe scurt, o femeie care nu poate fi uitata usor.
Am trecut demult de 24 de ani, nu stiu daca am indeplinit atunci dorintele fetitei Tina, insa stiu ca fiecare etapa din viata mi-am trait-o cu intensitate. Am ras, am plans, am urlat, am iubit si am fost iubita, am fost tinuta de mana si am ajuns pana in buza norilor, usoara ca un fulg si cu zambetul cat o raza de soare, iar apoi am cazut ca un bolovan ce se rostogoleste intr-un hau, o cadere continua cu lovituri, dureri si lacrimi amare. Dar m-am ridicat, m-am scuturat si i-am multumit Cerului ca respir si o pot lua de la capat.
Astazi, in al patruzecilea an al existentei mele as putea sa fac un bilant, dar cred ca prefer, mai degraba, sa las totul in urma, cu bune, cu rele si sa ma uit in fata, la dorinte, vise, sperante. Am langa mine oameni frumosi, care ma iubesc asa cum sunt: nebuna, aiurita, visatoare, zambitoare. Ma simt mai atragatoare, sunt mai pasionala, stiu cine sunt si ce vreau, stiu sa imi fac timp pentru zambetul sufletului, vreau sa traiesc in armonie cu tot ce ma inconjoara, imi cunosc valoarea, stiu clar ce greseli nu mai vreau sa repet, imi iubesc libertatea gandului.
Astazi, scriu versuri la fel cum o faceam la 18 ani, am pasiuni si mi le cultiv atat cat pot sau cat imi permite timpul si, mai ales, sanatatea, si am inteles ca, in cele din urma, varsta este numai o cifra, ca viata cerne si alege totul: prietenii adevarati, iubitii/sotii, joburile, etc.
Libertatea gândului, poeme, povești
“E si maine o zi!”:)
“In cele din urma…” :p