Miroase a tei, a cantec si a noi, 
A tot ce a fost si ce va fi de acum,
Miroase a sani, a vise si in doi,
Plecat-am pe carari facute scrum.
Miroase a liliac, a praf de stele dus
departe, in zari senine, dar ciudate,
Si aceasta liniste adanca mi-a adus
nelinisti si multa absurditate.
Miroase a flori de cais inflorit,
A trupuri strivite in negura noptii,
Miroase a tine si-un intreg colorit
de trairi lasate in voia sortii.
Miroase a noi, a buze muscate, flamande
A coapse si flori ca-ntr-o luna de mai
A lacrimi varsate, amare, plapande,
Miroase a clipe superbe si-a rai.
… Tina Stana, 10 martie 2016
