Astazi o simt mai mult decat in oricare alta zi. Nu am chef de televizor, de carti, de nimic. Din cand in cand, mai raspund la cate un e-mail sau la cate un telefon. Trebuie sa o fac. Sunt, insa, monosilabica. Dar gandurile, hm, gandurile…de-ar fi la fel de linistite, cum e totul in jurul meu!
Astazi ma simt ca in primele zile ale unui inceput de an. Nu, nu primele zile, chiar ca in prima zi a anului. Cand nu e nimeni pe strada, cand toata lumea e atat de obosita si cu migrene si lenesa, incat nu se mai sinchiseste sa-si miste fundurile din casa. Linistea aceea o ador. Imi place sa ma plimb, pentru ca nu e nimeni prin parc sau pe strada. Poate doar una sau doua persoane cu dorinte similare. 
Nu stiu cum e pe strada astazi. Sigur lumea agitata alearga. Dar din coltul meu, cu ochii inchisi visez ca ma plimb pe o strada pustie, la fel ca intr-o zi de 1 ianuarie. E liniste in jur, dar gandurile? Hm, gandurile…
Liniste
