E vineri.
Abia daca am reusit sa ma dau jos din pat. Mi-am adunat toate puterile si am facut un efort sa ma urnesc pana la baie. Am senzatia ca tot ce fac, fac in reluare: dusul, machiatul, asezatul parului, imbracatul. Sunt epuizata in toate privintele. Imi doresc doar sa se termine ziua, sa ma intorc in caldura patului meu si sa nu fac absolut nimic, sa stau sa dorm si sa visez la cai verzi pe pereti sau, poate, nici macar sa nu mai visez. 
Si, una peste alta, imi suna in minte iar, si iar:
“And then I go and spoil it all
By saying something stupid
Like I love you
I love you…”
