Uneori, as vrea sa spun “stop”
Sa opresc lumea-n loc,
Sa deschid larg fereastra
Si sa respir, atat, doar sa respir.
Uneori, as vrea sa te strig
Cu toata puterea gandului meu frant
De oboseala sufletului
Si a inimii mele sfarsite.
Uneori, as vrea sa sarut 
Ochii albastri si mari,
Ce-mi zambeau cu nesat
Si buzele calde, pline de dor.
Uneori, as vrea sa imi simti pielea
Ca pe-o matase pe care mainile-ti zboara
Fara-ncetare si te-nfiori,
Cand rotunjimile-ti sunt cale si far.
Uneori, as vrea doar sa spun doi,
Uneori, as vrea doar sa spun noi,
Uneori, as vrea o lume a noastra,
Uneori e, de fapt, mereu in inima noastra.
...Tina Stana – 16 ian 2017
