Imi place Transilvania. De vreo 3 ani, merg in fiecare vara acolo. Nu conteaza unde, oamenii imi par la fel peste tot. Mai calmi, mai draguti, mai ospitalieri. Altfel decat oamenii care ma inconjoara si cu care am ajuns sa seman :). Nu spun ca e rau, insa cred ca un pic mai mult calm nu ne-ar strica. Iar oamenii din Ardeal au din plin. Nu o sa fac descrierea locurilor prin care am umblat, caci probabil le cunoasteti mai bine decat mine, voi incerca sa punctez doar ce mi-a atins sufletul, la modul frumos si mai putin frumos.
Asadar, ce mi-a imbogatit sufletul, de departe pe primul loc, a fost Biertanul. Localitatea celebra prin biserica ei fortificata. Cand mergeam pe stradutele din Biertan, ma gandeam ca daca vesnicia ar avea chip, asa ar fi, ca acolo. O liniste absolut minunata, fermecatoare. Soare caldut, cer de un albastru clar, pasarele ciripind, iarba tunsa, gradinile aranajate si ordonate perfect si un localnic pe o costisa care striga la nevasta lui, aflata departe de el, in curtea casei: “Ai dat apa la vaca?” 🙂
Apoi, McDonald’s-ul din Targu Mures. Cozi ca acolo nu cred ca am vazut vreodata undeva. Poate doar inainte de ’89. Am fost si prin Medias. Mi s-a parut un oras prafuit si oarecum necuratat.
Ar fi mult mai multe de spus, dar ma limitez in a spune doar ca as locui la Sighisoara sau Sibiu, oricand.
Mai jos, cateva fotografii din Biertan.
