Mult timp chiar mi-a pasat cum eram perceputa de oamenii din jur. Oameni, care desi nu stiau cine sunt sau ce se intampla cu mine, emiteau judecati.
A existat o perioada, destul de lunga, cand doar ridicatul de pe scaun era pentru mine un calvar. Ameteam ingrozitor, abia daca puteam sa merg. De multe ori, foloseam zidurile firmei drept linia dupa care ma ghidam sa merg drept, ca un orb care bajbaie in intuneric, astfel incat sa nu ma lovesc de colegi. Nu vedeam, nu auzeam, nu zambeam. Cum ma vedeau ceilalti? Aroganta. 
Dupa nenumarate teste, analize si diagnostice gresite, m-am insingurat. Alinarea mi-a venit din scris, asa cum scriu eu, bine sau mai putin bine, cu stilul meu simplist. Am scris poezii, multe, am publicat o carte. Scrisul era singurul lucru care nu necesita miscare. Si pentru ca mult timp mi-l petreceam in pat, scriam cu laptopul pe genunchi. Viata mea se impartea intre job, casa si medici. Din nou, unii se intrebau si ma intrebau de ce nu ies cu toti colegii la tigara, de ce nu socializez cu orele in curtea firmei si …tot asa.
Problemele de sanatate, medicamentele luate cu pumnul, zi de zi, imposibilitatea miscarii, au dus, treptat-treptat, catre ingrasare. Nu mai eram doar “frumoasa” in ochii multora, devenisem “grasa si frumoasa”.
Apoi, cand ametelile s-au mai rarit si am reinceput sa port tocuri, sa imi asez parul, sa imi conturez buzele sau sa port fuste scurte, in ce ma transformasem? In vampa.
Doar ca, timpul a trecut, prietenii adevarati si oamenii de valoare au ramas langa mine si eu langa ei. Sunt putini, foarte putini. Intre timp, au aparut si altii, mai mult sau mai putin importanti, de la care am mai invatat cate ceva. Am invatat ca prietenii adevarati sunt cei care-ti sunt alaturi si cand nu esti tu, cand gresesti, nu doar cand totul e roz, si ce e mai important, am invatat ca nu poti sa ii multumesti pe toti, asa cum nu toti cei pe care-i indragesti, te vor indragi la randul lor.
Ca intotdeauna, imi iau puterea din mine, las totul in urma si merg mai departe cu adevarul meu, fara sa mai tin cont de perceptiile gresite, de judecatile rautaciose, de oamenii care cred ca ma cunosc.
